Arsenie Boca și opresiunea regimului socialist
- Vox Libri, apărută în nr.4 (49) , 2018, pag. 19-20
- 1 mar. 2018
- 2 min de citit

Mult discutata și controversta carte a Tatianei Niculescu, „Ei mă consideră făcător de minuni”, Humanitas, 2018, urmărește, chiar și în mod subtil, demitizarea cultului lui Arsenie Boca, autoarea bazându-se pe arhiva CNSAS: "...La mine vine multă lume. Eu însă nu le fac nimic, decât stau de vorbă cu ei, îi îndrum - și când pleacă spun că au fost schimbați, și atunci ei mă consideră făcător de minuni." (ARSENIE BOCA, declarație din dosarul său de Securitate)
Scriitoarea îl prezintă pe Arsenie Boca în carte ca fiind martirizat, prigonit de Securitate, ea reușind astfel să îi creeze totodată o aură mistică, ezoterică.
Cu o aură de documentar saturat de detalii politice, cartea Tatianei Niculescu este totuși interesantă și surprinzătoare. Arsenie Boca este conturat ca un personaj, nu doar în cartea autoarei, ci și în viață, controversat, atipic, un foarte bun orator.
Acesta este prezentat ca fiind atras de asemenea de ocultism, nu doar de spiritualitate, ci și de spiritism, medicina alternativă, hipnoză, sau că îmbina știința cu religia în predicile sale. Mult mai "cool" decât pe iconițele bisericesti, Arsenie Boca era un preot iubit de tineri pentru abordarea sa.
Însă planul său de a face orice pentru a atrage oamenii la biserică, „minunismul” lui, cum îl numeau oamenii, vindecările, viziunile, profețiile și toată mistica au început să se termine odată cu controalele Securității. Cartea Tatianei Niculescu surprinde conflictul dintre regimul lui Gh. Gh Dej și liberali, cât și impactul acestuia asupra Bisericii.
Cu o atitudine diametral opusă față de cea de până atunci, preotul Arsenie, aflat la Prislop, ajunge să refuze orice contact cu credincioșii și sancționeaza orice asociere cu fosta abordare ecleziastică. Cu toate eforturile sale însă, este nevoit să renunțe la călugărie și să revină la viața civilă, dedicându-se picturii.
Interesantă este și pictura lui Arsenie Boca, întrucât surprinde multe elemente străine Bisericii. Putem astfel regăsi nave spațiale, sateliți, scene de viață moderne, sau chiar pe Nietzsche într-un dialog filosofic. Cred că pictura lui Arsenie Boca poate fi catalogată ca fiind nonconformistă, atipică, interpretativă și simbolică, o oglindă a personalității autorului.
Cine a fost, așadar, Arsenie Boca? Vrăjitorul și profetul, părintele și călugărul, civilul și pictorul, martirul sau salvatorul? Cred că ceea ce reușeste autoarea în romanul său este să creeze un personaj complex și să arate, de fapt, cum a fost acesta perceput de către oamenii statului și cum au reușit aceștia să schimbe diametral traiectoria ecleziastică a părintelui. Părintele Arsenie Boca, așa cum este el astăzi numit, reușește să își găsească evadarea în art
ă, subliniind totodata ideea că arta susține evoluția și desăvârșirea spirituală, fiind o poartă către divinitate.
Comentarios